Alfonic es un systema de orthographia phonetic destinate al lingua francese, create per le linguista André Martinet (1908-1999) pro adjutar in le tractamento pedagogic del dyslexia. Le systema se appellava initialmente graphia phonologic Martinet (GPM).

Alfonic es le forma abbreviate de "alphabeto phonic" scribite in alfonic.[1]

Alfonic es un instrumento pedagogic que ha essite realmente essayate in le scholas.

Presentation modificar

Concipite per Martinet in le annos 1970, alfonic propone un notation in le qual un singule littera es attribuite a cata sono. Le major parte del litteras in alfonic ha le mesme valor que in le orthographia normal; pro isto, multe parolas se scribe in le mesme maniera que in le orthographia standard. Alfonic ha essite disveloppate pro le lingua francese, a fin de offerer a juvene apprendentes, inhibite per le timor de facer errores, un instrumento pro superar iste timor e permitter un plus grande libertate de expression.

In un parola, c=k, h=ch, w=ou et x=eu ; super le vocales nasalisate se pone un trema : äardi=enhardi. Posteriormente, x=eu ha essite reimplaciate per œ=eu, e on ha anque usate le tilde : äardi=enhardi reimplaciate per ãardi=enhardi.

Exemplo modificar

Transcribite in alfonic secundo le Dictionnaire de l’orthographe alfonic (vider le Bibliographia), le celebre dictée de Mérimée deveni :

pwr parle sä z-äbiguite, sx dine a së t-adrès, pre du avr, malgre le z-efluv äbome dx la mèr, malgre le vë dx tre bö cru, le cuiso dx vo e le cuiso dx hxvrxy prodige par l äfitriyö, fu t-ë vre gepie.
Cel ce swa, celc egzigu c è pu parètr, a cote dx la som du, le z-ar c etè säse avwar done la dwèrièr e lx margiye, il etè infam d ä vwlwar, pwr sxla, a se fuzilie jumo e malbati, e dx lxr ëflije un racle, alor c il nx söjè c a prädr de rafrèhismä avèc lxr corxlijionèr. Cwa c il ä swa, s e bië n-a tor cx la dwèrièr, par ë contrxsäns egzorbitä, s e lese ätrene a prädr ë rato e c èl s e cru oblije dx frape l egzijä margiye sur sö n-omoplatx vieyi.
dx z-alveol fur brize ; unx dizätri sx declara suivi d unx ftizi e l ëbesilite du malxrx s acru.
« par së t-ipolit, cel emoraji ! » s ecria sx belitr.
a se t-evènmä, sezisä sö gwpiyö, ridicul ecsedä dx bagaj, il la pwrsui dä l egliz tw t-ätièr.
prospèr merime

Considerante le difficultate de producer un trema super un x (ben que ë non pone alcun problema) on ha presumite que on assimilarea un e ain in le pronunciation. On remarca etiam que in alfonic le e mute non se distingue graphicamente de eu: dangereux es notate däjxrx. A iste exemplo de texto in alfonic manca solmente un parola con gn a transcriber como ny: per exemplo, oignon deveni onyö.

Bibliographia modificar

Vide etiam modificar

Ligamine externe modificar

  • Alfonic Archived 2007-11-03 at the Wayback Machine : articulo super le notation alfonic, scribite per le linguista Henriette Walter, in le sito del AIROÉ (Association pour l’information et la recherche sur les orthographes et les systèmes d’écriture).

Referentias modificar

  1. "Le système Alfonic (haplologie de alphabet et de phonique, écrits en Alfonic) [...]", pagina 106 in Michel Arrivé, Réformer l’orthographe ?, Presses universitaires de France, 1993, 233 paginas, ISBN 2-13-045597-2.
 
Nota